Reflexii in timp

Autoironia : pro sau contra?

Leave a comment


“Autoironie. Dispretuindu-ma, am trezit respectul celor din jur”. Valeriu Butulescu, “Noroi aurifer”
Ma urmareste de cateva zile acest citat. Nici nu imi amintesc cum am ajuns sa il citesc. Dar imediat mi s-a intiparit in minte si nu se da plecat… sa dezvoltam deci, poate se lasa dus!!!
Autoironia e un instrument (wow, cat de “cool” suna acel englezism “tool”, dar n-am tupeu sa-l folosesc in acest context) pe care fiecare dintre noi il are la-ndemana pentru a corectarea micilor imperfectiuni pe care le (auto)descoperi in comportamentul sau chiar in propria infatisare. Cu drag si cu respect (cum altfel ar putea fi daca e vorba chiar de tine!!) iti arunci verde in fata ba una, ba alta incercand sa te autoconvingi ca asta da e progresul…ca asa, constientizand minusurile, poti sa adaugi plusuri… Daca privesti lucrurile in acest fel, da, poti spune ca a fi autoironic e o calitate. Pe care, sa fim sincer, nu o pot avea toti oamenii. Trebuie sa fii inteligent sau macar masochist sa iti asumi critica si autocritica…pana la urma, asta e autoironia. O autocritica fina si delicata, sa nu te doara prea tare cand cazi de acolo, de pe piedestalul unde te-a urcat …poate mama ta, poate sotia, ori poate chiar iubitul…
Dar cand consideri autoironia o arma de aparare impotriva atacurilor venite din partea celor din jur…atunci parca nu ar mai fi chiar o calitate. Pentru ca atunci faci o autoironie ca sa scapi de rautatile celorlalti…dar nici nu faci nimic sa corectezi neajunsul descoperit. Sau mai bine zis, ascuns sub pres. El ramane acolo…in intuneric, spumegand sau doar dormitand, asteptand un moment prielnic sa iasa iar la iveala…si cred ca atunci nicio autoironie…cat de fina, cat de amuzanta ar fi ea…nu te mai spala de valurile de critici ce vor veni.
Eu nu cred ca autoironia e dispret de sine. Si nici nu cred ca asa trezesti respectul celor din jur. Din contra…eventual smulgi un zambet stramb in coltul gurii, un gest de lehamite…
Important mi se pare sa te impaci cu tine insuti. Sa te simti bine in pielea ta. Sa incerci sa corectezi ceea ce consideri ca trebuie corectat. Si pana la urma, nu cred ca exista un om – un singur om, pe lumea asta care sa fie placut de toata lumea…

Si pentru ca totul a devenit prea serios, sa ne descretim putin fruntile cu un catren atat de simplu si frumos. Din pacate nu cunosc autorul! Asa ca o dau anonima. 

Autoironie

Spunea deunazi un amic,
Ca nu ii place mutra mea,
Si eu atunci ce sa mai zic
Cand zi de zi ma vad cu ea?!

be-yourself-everyone-else-is-already-taken-note

Author: Mih

Ma incapatanez sa caut frumusetea in orice om, in orice lucru, in orice imprejurare. Cu orice pret.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s