Reflexii in timp


Leave a comment

Don’t Look Up

Am simtit nevoia să împart acest film de doua ore in mai multe reprize. Poate pentru că e greu de digerat. Poate că încă nu m-am obișnuit cu limbajul vulgar, promiscuitatea, falsul vedetism,, droguri și sex oricând și oriunde corupția și marionetele politice. Sau doar îmi pica greu la ficat să văd și să revăd la infinit – că pe o casetă stricată toate cele enumerate mai sus.

Fara a ofensa pe cineva, Don’t Look Up e un film genial, jucat bine, realist până la grotesc de realist – dar nu îi putem suspecta pe producatori că au exacerbat vreo nuanță.

Am intrat ușor în atmosfera zugrăvită, că doar zi de zi trăim fără sa vrem periculos și nici nu ne mai pasa de pericol. Mai important pare de ce a divorțat unul sau alta, cu ce s-a îmbrăcat prima doamna, pe unde se mai plimba vedetele de paie, mirese și celibatari in direct, înjurături și bălăcăreli ridicate la rang de artă. Restul e ….cancan!

După ce am văzut filmul, am înlocuit – eufemistic vorbind – cutia de bomboane cu surprize a lui Forest Gump, cu fundița roșie cu care ne păcălesc mai marii planetei când ne oferă de fapt o cutie cu rahat. Da, nu din cel turcesc!

Un film bun, de revăzut pentru că fiecare secvență e decupată direct din viața planetei albastre ( pare că nu mai e atât de albastră cum o știam noi!!!) din ultimii doi ani. Simbolistica e bogată și sunt convinsă că de fiecare data vom descoperi noi nuanțe și sensuri!

Un rol bun al lui diCaprio, mai bun in rolul de savant anxios decat ce am văzut până acum! Părerea mea!