Reflexii in timp


Leave a comment

Nepasarea are chipul multora dintre noi

Dimineata de iunie…caldura nefireasca pentru un inceput de vara…de altfel NASA a anuntat ca in ultimele ore au fost “inregistrate” trei explozii solare…cica e posibil sa fie afectate comunicatiile radio…pana una alta soarele pare mai stralucitor decat de obicei…

Imbulzeala ca in fiecare dimineata…si in tramvaiul 25, dar si apoi pe trotuarul care te conduce spre “gura de metrou”. Iar oamenii se imping, dau din coate…te dau pur si simplu de oparte cu tavalugul grabei. Macar azi sunt tacuti…ca in alte dimineti se invartoseaza cate unul, vocifereaza…”un’ te-mpingi domne!!! pleaca mai devreme…animale…
sau alte invective pe care nu le pot reproduce fie si numai din respect pentru persoana mea.

E destul de liniste…daca poti numi liniste zgomotul surd si sufocant al motoarelor masinilor aflate la semafor…se ambaleaza uneori de parca ar in block startul vreunei curse de Formula 1.

Deodata, se aude vocea unui barbat…razand, strigand… “Da-te mai la perete ca o sa cazi din pat!!!” …in fata., la cativa metri, lumea grabita se precipita pe o parte a trotuarului devenit, brusc, neincapator.

Incep sa rada cativa, majoritatea isi continua drumul grabit…tavalugul de care ziceam ma sus…

si atunci in vad…un om sarman doarme in mijlocul drumului…pe o parte, de-a lungul aleii…cu o palma sub cap, pe post de perna…cativa lei (banuti, sa ne-ntelegem) il pazesc pe amarat…

Un singur tanar se opreste si se uita atent. “Respira!” isi murmura in barba si isi continua drumul.

Cativa izbucnesc in ras, continuand sa se imbulzeasca spre “gura de metrou”, care devine parca neincapatoare.

Iar omul ramane singur, dormind in mijlocul trotuarului…pana la urmatorul tramvai…cand alti trecatori, grabiti, se vor “impiedica” de el…si sper din tot sufletul ca si acestia sa fie calmi si sa nu il bruscheze ca le taie calea si ii intarzie din graba nebuna spre numai ei stiu ce!

nepasare

Sursa foto: internet