Reflexii in timp


Leave a comment

Balaurul vinovatiei

Vine o vreme cand balaurul vinovatiei se trezeste si te ajunge din urma. Fugi de el de ani de zile, il crezi ferecat in cea mai ascunsa temnita a sufletului tau. Nici nu iti mai aduci aminte pentru ce l-ai incuiat acolo. E mult de atunci, dar parca ieri… Ii simti suflarea in ceafa…intorci capul, dar nu il vezi. Pui capul pe perna si il visezi. Te musca, te arde cu flacarile iadului din ochii lui…ai vrea sa fugi, dar te inlantuie cu serpi de iarba uda si noroi…ai vrea sa te speli pe fata si totul sa treaca…dar apa nu mai e…ci numai lacrimi, uscate demult  pe perna  ascunsa si ea in dormitorul tau, din casa parinteasca.

Si te trezesti deodata cu el in fata. Ai vrea sa fugi, dar trebuie sa te opresti. Zambesti timid si vorbele-ti ingheata  in minte…nimic nu mai e ca  atunci, si totusi nimic nu s-a schimbat…

Si nu mai poti rosti decat imi pare rau…imi pare rau…dar trist mai este cand realizezi ca nici nu mai stii pentru ce …

vinovatie


Leave a comment

5 iunie- ziua de nastere a lui Federico Garcia Lorca

Federico García Lorca (5 iunie 1898 – 18 august 1936) a fost unul dintre cei mai cunoscuti poeti, prozatori si dramaturgi spanioli. A murit, la numai 38 de ani, fiind executat in timpul Razboiului Civil din Spania (1936-1939), din cauza simpatiei sale pentru Frontul National, dar si conditiei sale de homosexual declarat.

E cunoscuta relatia de prietenie, si probabil nu numai atat, dintre Garcia Lorca si Salvador Dali, celebrul pictor. Legatura lor puternica a rezistat in timp, chiar si dupa moartea timpurie a poetului, prin scrisorile pe care cei doi si le trimiteau.

In 1986, Salvador Dali a dat publicitatii o parte din corespondenta purtata cu bunul lui prieten. Iata doar un mic fragment dintr-o scrisoare trimisa de Dali lui Lorca:

Esti o furtuna crestina si ai nevoie de paganismul meu (…) Iti vei aminti ca esti inventatorul unor lucruri minunate si vom trai impreuna ca o masina de pictat (…) “.

Atat de pasional ii scria Salvador Dalí  prietenului sau apropiat, Federico García Lorca. Era ceva special, “o iubire erotica si tragica in acelasi timp din cauza incapacitatii de a o impartasi” recunostea pictorul in 1986, intr-o scrisoare către cotidianul spaniol El Pais.

Dincolo de tragismul vietii lui, Federico Garcia Lorca a lasat posteritatii opere literare nemuritoare: poezii si piese de teatru care inca tin capul de afis al multor teatre din intreaga lume.

Ca sa va convingeti, va las sa cititi doar cateva citate din opera lui Lorca:

“Cum nu m-am ingrijorat cand m-am nascut, asa nu ma ingrijorez ca voi muri.

Nimic nu este mai viu decat amintirea.

Un spaniol care n-a locuit in America nu stie ce este Spania.

Exista lucruri pe care nu le putem spune pentru ca nu exista cuvinte cu care sa le spunem.

Cantecul vrea sa fie lumina

Cantecul vrea sa fie lumina.

In intuneric, cantecul are fire de fosfor si luna.

Lumina nu stie ce vrea. In marginile ei de opal

se-ntalneste cu ea insasi si se intoarce.”

Federico-Garcia-Lorca-si-Salvador-Dali